Participarea la decizia publică este forma cea mai potrivită prin care tinerii se pot manifesta şi implica în viaţa comunităţii, constituind totodată şi un exerciţiu de învăţare util pentru formarea lor profesională şi civică. Beneficiind de o mai bună informare, posibilă prin participare, tinerii işi creează şansa de a găsi răspunsuri la problemele lor specifice, dintre care menţionăm cu prioritate modalităţile de petrecere a timpului liber, alegerea unei profesii şi găsirea unui loc de muncă.

Preocuparea internaţională privind antrenarea tinerilor la decizia publică datează de la începutul anilor ’90, în anul 1992 fiind adoptată Carta Europeană a participării tinerilor la Viaţa Regională şi Locală. Treptat au apărut şi prevederi în domeniul politicii de tineret, prevederi ce se regăsesc într-o serie de documente şi iniţiative lansate la nivel european, cum ar fi Cartea Albă, Pactul European pentru Tineret, Strategia Europeană de Tineret.

La nivel national, în anul 2012, tinerii au reprezentat una dintre cele mai defavorizate categorii de pe piaţa muncii din România, mai ales din cauza barierelor pe care acestia le-au întâmpinat în ceea ce priveşte accesul lor pe piaţa muncii (neconcordanţa competenţelor deţinute cu cerinţele pieţei muncii, rigiditatea pieţei muncii).

În ceea ce priveşte principala zonă în care ar trebui să se manifeste cu prioritate sprijinul autorităţilor pentru tineri, 72% dintre tinerii (respondenţi ai unui sondaj) consideră că ar fi necesară înfiinţarea unor centre de tineret în care să se desfăşoare activităţi de informare, consiliere, consultanţă şi educaţie nonformală.

În scopul încurajării participării tinerilor la activităţi de voluntariat, principalele acţiuni care ar trebui întreprinse sunt:

• informarea acestora privind posibilităţile de participare – 47%,
• acordarea de recompense (cursuri, excursii etc.) – 42%,
• promovarea beneficiilor activităţii de voluntariat – 38%,
• sensibilizarea tinerilor la problemele comunităţii – 22% şi
• recunoaşterea activităţii de voluntariat drept vechime în muncă – 15%.

La nivel local, conform recensământului efectuat în 2011, populatia orasului Buhusi s-a redus la 14.562 de locuitori, în scădere fată de recensământul anterior din 2002 şi alocaţii complementare.

Din punct de vedere economic, dezvoltarea oraşului Buhuşi a fost înainte de 1989 una de tip mono-industrial, centrată în jurul Fabricii de Postav.

In contextul actual, in orasul Buhusi, generatia tanara nu are alternative de implicare in viata comunitatii, printr-un cadru organizat de informare, dezbatere, consiliere si mediere.